Arhive blog

I’m bad person

Și mă gândesc că eu formez definiția unei persoane rele.De ce?Păi…
1.Rănesc cam toate persoanele care mă iubesc sau îmi vor binele;
2.Nu țin cont de lucrurile care ar putea răni o persoană;
3.Nu prea mai am suflet și nici nu mai pun suflet;
4.Sunt nepăsătoare indiferent de oricine;
5.Nu arăt decât prima față care și ea depinde de fiecare persoană;
6.Am mai multe fețe și nimeni nu realizează
7.Fac lumea să creadă că sunt o persoană bună [și nu sunt]
8.Orice ating eu,se alege praful;
9.Aparent mă rănesc lucruri,dar defapt e doar fațadă pentru că uit prea repede și nu mă simt de parcă sunt rănită.
Nimeni nu poate să îmi spună că ce am zis aici nu este adevărat sau că eu nu sunt o persoană rea pentru ca nimeni nu mă cunoaște mai bine decât o fac eu.Niciodată nu o să mă cunoască nimeni cu adevărat.Îmi cunoașteți decât câteva părți.
M-am schimbat prea mult pentru că am realizat că lumea e așa cum e.Lumea m-a făcut să fiu așa.
Sunt un om rău care provoacă și mai multe răni,nici vorbă să le vindec.Îmi doresc să vindec toate rănile unei persoane dar nimeni nu ține cont de efortul depus,nimeni nu apreciază nimic nici măcar că am încercat.
Nu mă mai interesează de nimeni nimic,cum nici pe alți nu-i interesează de mine.Lumea e plină de ură!
Lumea nu știe decât să facă lucrurile și mai rele,să provoace silă și scârbă.Cel puțin astea sunt simptomele mele.
O singură persoană în afară de mama mă cunoaște cu adevărat,îmi cunoaște toate punctele unde mă doare cel mai tare cu care în prezent eu nu mai am nici o treabă și nimic de împărțit,dar poate o să îmi facă rău așa cum mi-a mai făcut acum mult timp.De-asta acum nu mai las să mă cunoască nimeni.Pentru că nu mai vreau să fiu lovită unde mă doare cel mai tare.

Ridica-ma spre cer!

Ridică-mă spre cer sau apropie-mă de soare
Redă-mi liniștea pură și dă-mi culoare
Fă-mă să zâmbesc la strălucirea din răsărit
Și dă-mi motive să cred că te-am iubit.

Așteptă-mă treaz,încearcă să n-adormi până la apus
Nu-mi mai spune lucrurile pe care mi le-ai mai spus,
Pune preț pe fapte și seriozitate în cuvinte
Și spune-mi sincer tot ce-i bun în a ta minte.

Când ajung să mă îmbrățișezi profund fără oprire
Să-mi zâmbești,să-mi dai clipe de fericire,
Să pășim ca doi nebuni prin ploaia rece,
Și să cred că împreună peste tot v-om trece!

Mesaj pentru ?

Învață să te supui binelui
Nu sta în fața întunericului,
Luptă cu binele în lumina soarelui,dă-ți energie
Învață că „răul lor” produce multă urgie!

Oamenii sunt prea mult manipulați
Oamenii sunt prea mult folosiți și apoi reciclați,
Suntem ca niște roboți aliniați ei pretinzând că suntem vinovați
Implantați-ne cipuri,morții voștrii de ratați!

Omenirea va fi cândva șansa revanșei către voi
Că vă vom distruge și asta-i răsplata că v-ați pus cu noi,
O să ne cădeți irezistibil ca niște târfe care pun botul pe pulă
Și o să vă arătăm că ura voastră pentru noi a fost nulă!

Astazi?

Astăzi?

Astăzi a fost o zi extrem de frumoasă pentru mine.În mare din cauză că mă simt fericită lângă persoana cu care sunt.
Îmi dă multe motive,unul dintre ele ar fi să lupt pentru relație.E altfel decât orice relație am mai avut.Chiar și cea mai mare relație (2ani) este doborâtă de aceasta.Poate pentru ca fiecare este în felul lui.
Îmi place să-i strâng mâna lui „gigantică” față de a mea,îmi place să îl strâng intens în brațe,îmi place să îl sărut chiar dacă e mai înalt cu un cap decât mine.
Îmi place ce este el,îmi place ce suntem împreună.Nu vreau să-l schimb,deși are defecte și eu am defecte,orice om are defecte,dar defectele lui și ale mele ne face să ne completăm unul pe altul.Îl ador pentru că îmi face inima să bată la extrem când suntem împreună,pentru că îmi dă poftă de viață!Îl ador acum dar în timp o să îl iubesc și sunt mândra de asta.Pentru că știu sigur că merită să fac asta.Meriți!
Vreau să rămânem așa,vreau să trecem peste orice deal care va apărea în calea noastră.Sunt fericită datorită ție,datorită nouă.
Am nevoie de tine! 4evă’ !

Anotimpuri

Cerul e mereu limpede nu ca gândurile mele
Vara e arșița puternică la fel ca problemele grele,
Primăvara e un început de căldură,simt cum mă dezgheț
Iarna e coșmar și în mine mă îngheț.

Toamna m-am simțit mereu singură și închisă în mine
N-a existat nimic care să mă facă să pierd încrederea-n sine,
Nu s-a pus niciodată problema că mi-e prea frig,prea rece
C-am încercat mereu să mă încălzesc ca frigul să plece!

Vara apar problemele prea repede sau prea brusc,
Uneori am tendința să vreau să mă împușc
Primele apariții mă fac să fiu slăbită
Dar defapt nu cedez și nu mă las zdrobită!

Iarna totul pleacă din mine,simt cum de mine însumi fug
Nu pot să iubesc deși sentimente sunt din belșug,
Prefer să las totul în primăvară și să nu mă grăbesc
Mai bine să fac totul cu cap și să mă fac că orbesc.

Oboseala psihica infinita.

Ridic privirea din pământ și mă spăl pe față parcă-s lovită
Par de ani buni obosită dar e din cauză că sunt scârbită,
Să par ceea ce sunt eu nu mint,nu mi-e teamă
Astăzi este ziua perfectă să nu mai iau nimic în seamă!

Mă ridic din pat parcă ceva mă lasă rece
Durerea de cap e mereu,amețeala de ceva timp nu-mi trece
Zâmbesc scârbită de parcă mi-ar fi bine,
Când defapt am starea proastă care mereu mă reține!

De luni la rând nu mai pot să dorm
Nu visez nimic că nu pot,nu am somn
Pe zi ce trece cad psihic,de durere pic în gol
Vorbește ura-n mine pe la orice pol.

Vorbesc singură,mai mereu meditez
Vorbesc cu demonul din mine,mai mereu simt când clachez
Mă ridic din rău și mă apropii de bine
Nu las capul în jos și dau tot ce am mai bun din mine!

Timpul.

Timpul a reușit să ne schimbe pe toți,
Alții cu caracter de piatră,alții doar roboți
Nu înțeleg cât de repede a trecut timpul și am crescut
Parcă acum eram un pui de om abia născut.

Timpul m-a făcut să-mi dau seama cât de dură e viața
M-a făcut să lupt și să nu îmi pierd speranța,
Brusc am început să îmi caut singură dreptate
Și eu și tu ne-am lovit de realitate!

Am fost acolo mereu cu tovarăși lângă mine dar au plecat
Când timpul a trecut brusc toate s-au schimbat,
Am rămas cu durere de pulă când toți m-ați judecat
Odată cu plecarea bagabonților străzile sau schimbat!

Condoleante

Vezi bine că e greu dar te prefaci că ți-e bine
Tu nu realizezi nimic decât când faci liniile fine
Mereu ajungi acasă de fiecare dată spart
Și dai impresia că tu doar te-ai îmbătat.

Erai deja dependent și doar la droguri visai
Îmi păreai tot mai slăbit dar tu nu prea mai realizai
Profitai de fiecare zi dar defapt viața ți-o futeai
Nu te gândisei niciodată să te lași și nu încercai!

De zile întregi te simțeai mai rău și ai căzut la pământ
Simțeai cum mori dar îți spuneai că nu vrei s-ajungi în mormânt
Ai închis ochii când defapt preferai să crezi că visezi
N-ai apucat să mai trăiești o zi,lumina zilei încă odată s-o mai vezi!

Știau toți cine ești și nu toți regretau
Vreau să-ți zic că ai tai n-au vărsat o lacrimă și cică te iubeau
Acum a mai rămas o lacrimă și îmi pare rău că nu m-ai ascultat
Acum pun o floare la mormânt și-mi pare rău că ai plecat!

Un an de blogareala

Deci am împlinit 1 an de blogăreală.Un an plin de amintiri frumoase care sunt vărsate aici pentru că așa am ales.Pentru că am pus preț pe lucrurile pe care le-am scris aici și multe picături de dragoste.
Îmi place ceea ce scriu aici și nu prea m-aș vedea fără acest blog.Pentru mine el este un jurnal public unde am scris tot ce mi-a stat în cale și orice gând aveam îl puneam în mișcare.
Este mai important decât orice altă activitate la care mai iau parte uneori și prin el am învățat să mă deschid și să îmi las imaginația să vibreze în mintea mea.
Pentru mine nu a fost niciodată o pierdere de timp să scriu.Și nu după mult timp am început să realizez cât de importantă era foaia,gândurile și pixul pentru mine.Am învățat să mă evaluez,să învăț din greșeli și mi-a fost de mare ajutor în legătură cu stresul,problemele de acasă și chiar și dezvoltarea vocabularului.
El pentru mine este un bun ascultător care niciodată nu a încetat să îmi anuleze starea proastă.Mereu mi-a limpezit gândurile,m-a făcut să zâmbesc pentru vizitele oamenilor și cel mai bun lucru: că oamenii au avut plăcerea de a mă citi!
Am simțit că mă transform în alt om și din cauza acestui blog pentru că au fost și aici oameni care mi-au fost alături și m-au făcut să îmi schimb opinia în legătură cu diferite lucruri pe care eu le vedeam altfel.
Mereu am scris pentru că am avut nevoie și pentru că am știut că e cineva acolo care mă citește și îmi va spune părerea lui despre mine.Părerile proaste au fost un pas înainte de fiecare dată.Am valorificat și cea mai urâtă vorbă și mi-am spus că trebuie să continui și pentru mine dar și pentru cititori.
Și vreau să vă mulțumesc că ați fost alături de mine în acest an și că ați petrecut citind printre alte bloguri și blogul meu.O să mă țin în continuare de treabă și o să dau tot ce e mai bun din mine mai ales în poezie!
Mulțumesc încă odată!

Venim si plecam

Mă întrebi mereu „unde e mami de ce nu m-a așteptat?”
Nu știu ce să spun decât că avea treburi multe de rezolvat
Îmi spui că ți-e dor că încă nu știu să-i țin locul
Și mă amăgești când spui că ăsta ți-e norocul.

Știu că suferi pentru că încă ești tânără,nu înțelegi
Și că vrei să pleci sentimentele să le negi,
Dar ești alături de mine și n-am să te las,
Că ești îngerașul meu și viitorul o să-ți prindă glas.

Încă plângi că-ți aduci aminte de certurile din casă
Cu bătăi,cu prea mult sânge,multe lacrimi tu încă te simți acasă
N-ai vrea decât să o ai pe mama ta la umăr să te facă să uiți
Dar într-o zi o să realizezi că pentru tine trebuie să lupți.

Acum ai mai crescut și ai deschis bine ochii,ști ce vrei
O familie fericită,poate la număr tot trei
Nu suporți să suferi și dacă se întâmplă nu uiți nimic
Iar eu nu fac decât să promit că te sprijin și e tot ce pot să zic.

Aș da orice,ești ca și copilul meu
Mereu pentru mine sfânt ca și trupul lui Dumnezeu,
O să am grijă de tine chiar și de acolo de sus
O să fii bine și fericită și o să fac totul mai presus!

Așa e viața,te naști și apoi mori
Încercând să te salveze,sfârșești pe lângă doctori
Ei știu că nu ai de trăit dar tot îți dau speranță
Și acum tu plângi după mine și te simți în nesiguranță.

Cristina Florea ♥

Eu când tac, scriu.

Blogu' Lu' Asteri

La intrebarea "Dragoste sau Frica?" raspunsul este frica pentru cei mai multi dintre noi care urasc tot ce nu inteleg si accepta cu bratele deschise tot ce trebuie sa refuze cu strictete. Eu incerc sa ma schimb,tu ce vei face?

Pishky's Blog

Numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi - N. Stănescu

Mirosul Vietii Mele

it smells like a book

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.